Politica din Indonezia are o istorie lungă, pornind de la epoca colonială olandeză până în prezent.
Primul președinte al Indoneziei a fost Sukarno, care a servit din 1945 până în 1967.
Indonezia are un sistem democratic cu președintele în calitate de șef de stat și prim -ministru în calitate de șef al guvernului.
Termenul de grupuri de lucrări (Golkar) se referă la partidele politice fondate în cadrul Noului Ordin, sub conducerea lui Suharto.
Alegerile generale din Indonezia se organizează la fiecare cinci ani, iar alegătorii trebuie să aibă cel puțin 17 ani.
Indonezia are cinci partide politice recunoscute oficial: Partidul Democrat al Indoneziei de Luptă (PDIP), Partidul Golkar, Partidul Național de Awakening (PKB), Partidul de Dezvoltare Unite (PPP) și Partidul Gerindra.
Termenul Pancasila se referă la fundamentul statului indonezian format din cinci principii: Dumnezeu atotputernic, umanitate corectă și civilizată, unitate indoneziană, oameni care sunt conduși de înțelepciune în consultanții reprezentanților și justiția socială pentru toți oamenii indonezieni.
Indonezia are un sistem de politici externe care este îndreptat către principiul liber și activ, care prioritizează o relație echilibrată cu alte țări din întreaga lume.
Termenul Planului Național de Dezvoltare Mediu (RPJMN) se referă la programul guvernamental indonezian pentru a promova dezvoltarea economică și socială în țară pentru următorii cinci ani.
Indonezia are o serie de organizații neguvernamentale care joacă un rol important în politică și advocacy, inclusiv Comisia Națională pentru Drepturile Omului, Transparency International Indonezia și Corupția Indoneziană.