Surrealismul este o mișcare de artă care a apărut în anii 1920 în Europa.
Mișcarea suprarealismului din Indonezia a început în anii 1930, unde artiști precum Affandi și S. Sudjojono au început să exploreze tehnicile și stilurile suprarealismului în arta lor.
Unul dintre celebrele exemple de artă suprarealismului indonezian este un tablou afandi, intitulat peisaj de sus, care prezintă o femeie care arată ca și cum ar zbura în aer.
Arta suprarealismului indonezian reflectă adesea problemele sociale și politice din țară, artiștii folosind simboluri și metafore pentru a critica guvernul și societatea.
Artiștii indonezieni precum FX Harsono și Heri Dono sunt renumiți pentru lucrările lor care combină elemente de suprarealism cu pop -ul indonezian și cultura tradițională.
Unul dintre tinerii artiști care ies în evidență în mișcarea suprarealismului indonezian este Eko Nugroho, care folosește adesea tehnici murale și graffiti pentru a descrie viața în marile orașe din Indonezia.
Arta suprarealismului indonezian include, de asemenea, adesea elemente ale naturii, cum ar fi animale, plante și peisaje, care indică relația dintre oameni și natură.
Mulți artiști indonezieni inspirați de lucrări ale unor artiști de suprarealism celebri, precum Salvador Dali și Rene Magritte, și folosesc tehnici precum colaje și fotomontage pentru a -și crea lucrările.
Mișcarea suprarealismului din Indonezia este în continuă creștere astăzi, cu numărul tot mai mare de tineri artiști care sunt interesați de această tehnică și stil.
Arta suprarealismului indonezian a devenit, de asemenea, parte a mișcării globale de artă contemporană, cu lucrări ale artiștilor precum Agus Suwage și Titarubi expuse în galerii și muzee din întreaga lume.
