În perioada Noului Ordin, președintele Soeharto a condus Indonezia timp de 32 de ani, din 1967 până în 1998.
În perioada Noului Ordin, mass -media din Indonezia a fost controlată de guvern și nu a existat o libertate de presă.
În perioada Noului Ordin, partidele politice au fost permise doar unui partid, și anume grupul de lucru (Golkar).
Suharto este cunoscut ca un lider foarte autoritar și are un control strict asupra societății și guvernului.
În perioada Noului Ordin, mulți activiști și critici ai guvernului au fost arestați, torturați și chiar uciși de forțele de securitate.
Deși Suharto a condus Indonezia de mai bine de trei decenii, el nu a fost niciodată ales direct de oameni.
Politica economică a lui Suharto, cunoscută sub numele de dezvoltare monetară, a reușit să crească creșterea economică a Indoneziei, dar a provocat și probleme precum corupția și inegalitatea socială mare.
În 1998, revoltele și demonstrațiile masive au avut loc în toată Indonezia, ceea ce în cele din urmă l -a obligat pe Suharto să demisioneze din poziția sa.
După ce Suharto a renunțat, Indonezia a experimentat o perioadă de tranziție către democrație, care a fost colorată de reforma politică și schimbarea constituțională.
Deși democrația a fost pusă în aplicare în Indonezia, există încă unele acțiuni autoritare efectuate de guvern, cum ar fi încălcările drepturilor omului și persecuția grupurilor minoritare.
